Timisoara: Enescu, Jupuit de viu un film de Toma Enache

Mezzosoprana Antonela Barnat colaborează frecvent cu operele și orchestrele filarmonice din țară, fiind interesată atât de repertoriul de operă, de cel vocal-simfonic cât și de proiectele de muzică contemporană. Pe scena Operei Naționale București a fost apreciată într-o paletă variata de roluri.

Pe plan internațional a concertat în Europa, America de Nord și Orientul Mijlociu. În octombrie 2010 a participat la un turneu în Elvetia, Germania și Franta, în care a promovat opera Orestia II – Choeforele, semnată de Aurel Stroe. Solista a fost invitată în mai multe rânduri la Festivalul de Operă „Gut Immling” (Germania). A colaborat cu dirijorii Horia Andreescu, Ludovic Bacs, Marek Janowski, Cristian Mandeal, Mark Mast, Adrian Morar, Clark Rundell, Julien Salemkour, Alexandru Samoilă, Tiberiu Soare, Jin Wang.

 De asemenea, artista a fost distinsă cu premiul II la Concursul Internațional de Canto „Maeștrii artei lirice – Magda Ianculescu” (2009), București; premiul III la „Malmo Singing Competition”(2007), Suedia; premiul I la Rodos, Grecia – „International Contest for lyrical soloists” (2003)

*

 ENESCU, jupuit de viu, regizat de Toma Enache, primul film artistic dedicat lui George Enescu, își continuă turneul național in 2025 sub egida Enescu 70.

ENESCU va fi omagiat  la ATENEUL ROMÂN (25 februarie) Opera Națională din Timișoara (19 martie) , Opera Națională din Cluj (31 martie), Opera Națională din Iași (5 mai).

 Vom omagia 70 ani de la trecerea în eternitate a compozitorului nostru de geniu, George Enescu, serie care va continua pe tot parcursul anului în țară și în toată lumea.

ENESCU, Jupuit de viu este cel mai premiat film românesc și a obținut peste 40 de premii internaționale.

Este singurul film românesc premiat internațional la categorii precum cel mai bun film, regie, scenografie, costume, coloană sonoră, muzică original, actori în rol principal, actori în rol secundar, imagine, producator, premiul publicului, premiul special al juriului, premiul pentru realizări remarcabile în cinematografie etc.

Acest film nu este doar o creație cinematografică, ci un arc peste timp, o reîntâlnire între trecut și prezent, o celebrare a geniului universal George Enescu. 

Călătoria noastră abia începe, iar muzica lui Enescu continuă să răsune.

Recenzii și aprecieri:

Criticii și iubitorii de film au apreciat atât povestea emoționantă cât și interpretrea remarcabilă a actorilor.

PALMA FILM FESTIVAL

“(...) o poveste de dragoste tumultuoasă și pasională, desfășurată pe fundalul procesului de creație, cu accent pe capodopera lui Enescu -  opera Oedipe. Filmul e o sărbătoare pentru simțuri, încântând spectatorii cu costume superbe, decoruri care captează privirea și o coloană sonoră pe măsură. Filmul nu este doar o șansă fantastică de a te lăsa complet absorbit de această poveste captivantă, ci și o oportunitate unică de a-ți spori cunoștințele despre cultura română și lumea fascinantă a operei.”

FARO Concurso de Cinema Mediterrâneo e Mundial

 "Felicitări pentru remarcabila performanţă de a câştiga ambele categorii, pentru Coloana Sonoră Originală şi pentru Scenografie. Juriul a fost impresionat de modul în care Enescu, jupuit de viu surprinde cu măiestrie esența începutului de secol XX în România și Franța, prin atenția deosebită acordată detaliilor de epocă și prin alcatuirea vizuală uluitoare. Îmbinarea perfectă a muzicii originale semnate de Sebastian Androne-Nakanishi cu compozițiile lui Enescu a creat ceea ce juriul nostru a descris drept „un peisaj muzical transcendent care oglindește perfect complexitatea psihologică a narațiunii”. Au fost impresionați în mod special de maniera în care au fost filmate scenele cu orchestră, remarcând modul în care acestea s-au transformat din simple secvenţe, în elemente cu impact profund în dezvoltarea poveştii. Scenografia a fost elogiată pentru recrearea autentică a decorurilor opulente ale perioadei, de la recuzita aleasă cu grijă până la folosirea magistrală a unor locații din România care evocă măreția epocii. Juriul a evidențiat în mod special modul în care elementele vizuale au lucrat în armonie pentru a crea un mediu imersiv, care a sporit încărcătura emoțională a poveștii lui Enescu. " 

Criticul Gustavo Coletti pentru Times of Cinema:

 „Când am terminat de vizionat 'ENESCU, jupuit de viu' am căutat imediat biografia, nu a lui Enescu, ci a regizorului Toma Enache, pentru că am fost surprins de calitatea filmului. Cred că l-am înțeles în sfârșitului pe George Enescu, după ce am urmărit cele două ore de film. Toma Enache a regizat patru lungmetraje, începând cu 2013 și a pus în scenă multe piese de teatru în București. A fost mereu apreciat pentru calitatea proiectelor sale. Genericul filmului este fascinant din punct de vedere vizual. Statui care se descompun ca reprezentări ale unei tragedii ce se prefigurează. Am avut acces la Enescu, prin intermediul regizorului: violonist și compozitor strălucit, care plănuiește să compună o operă, îndrăgostit de o prințesă căsătorită, care este și mamă. O poveste adevărată, foarte aproape de ficțiune.

Mi-a plăcut foarte mult reconstituirea unei perioade fascinante, căci vorbim de primii ani ai secolului al XX-lea, mai ales în România. Atenția la detalii în privința costumelor și scenografiei nu trece neobservată, iar momentele cele mai intense generează un vibe eclectic între cinema și teatru, au strălucirea unor explozii, părând uneori supranaturale.

Este greu de găsit în cinematografia modernă atât de mult respect pentru spiritul narațiunilor clasice. Stilul și atmosfera filmului ne amintesc de marii maeștri ai cinematografiei italiene sau germane. Toma Enache nu face compromisuri în căutarea excelenței.”

 FESTIVALUL INTERNAȚIONAL DE FILM DE ARTĂ DE LA ATENA 

„ENESCU, jupuit de viu este un triumf nu doar ca piesă de epocă sau un film biografic, ci și ca explorare filozofică a condiției umane. Abordează întrebările eterne legate de iubire, creativitate și sens cu grație, dar și cu profunzime, invitând publicul să reflecteze asupra problematicii geniului și a sacrificiilor pe care le presupune dorința de perfecțiune. După cum a spus însuși George Enescu, „artistul dezvăluie omenirii calea către armonie, care este fericirea și pacea”. Filmul lui Toma Enache face exact asta - prin frumusețea, profunzimea sa și tributul emoționant adus unui artist care a trăit și a iubit cu pasiune, ni se amintește tuturor de puterea artei de a lumina calea către armonie atât în viață, cât și în dragoste.”

FESTIVALUL INTERNAȚIONAL DE FILM INDEPENDENT DE LA ROMA — PRISMA 

„Ca notele unei simfonii, fiecare moment din viața lui Enescu se împletește cu nuanțe, pauze și tonuri care depășesc simpla melodie. Între o notă și alta, în spațiul tăcut și profund dintre ele — intervalul, acordul nerostit — există o gamă vastă de emoții și semnificații ascunse care dau formă și substanță sufletului său. Așa cum o simfonie este făcută nu numai din note, ci și din distanța care le desparte, existența lui Enescu se construiește între umbrele iubirilor sale, pierderile sale și căutarea nesfârșită a frumosului și a adevărului.”

„Enescu, jupuit de viu este mai mult decât un film ori decât un concert: este o EXPERIENȚĂ pe care trebuie să o trăiești. ” (Emil Călinescu, CINEMIL)

„Între viața și arta lui Enescu nu a existat frontieră. Și Toma Enache surprinde exact această invizibilă (ne)graniță! De la „Omul lui Dumnezeu” nu am mai văzut oamenii dintr-o întreagă sală muți, la final, citind în liniște genericul de minute și minute în șir, fără ca nimeni să îndrăznească să tulbure măcar cu aplauzele cuvenite unei gale… Parcă muriserăm și noi cu Enescu, acest om jupuit de viu în viață, viu printre noi în moarte!” (Floriana Jucan - Q Magazine)